Acum, când toamna simte, așa, nevoia irezistibilă de a ne bate cu degete umede, de ploaie, în ferești, TEO se pregătește să culeagă piersicile din curticica ei. Habar n-are ea că noi, ăștia, de la oraș (oameni cu ștaif, deh!), ne-am săturat de piersici! Aduse din TURCHIA și EGHIPET, ce-i drept... Avantaj TEO! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu